Caracterul nevrotic


TITLU: Caracterul nevrotic 

Autor(i): Alfred Adler

Traducere: Simona Ligia Tutunaru

Editura: Trei

Anul apariției: 2017

ISBN: 978-606-719-896-6

 

Alfred Adler

Cum am putea înțelege sensibilitatea crescuta, irascibilitatea, vulnerabilitatea, sugestibilitatea, egoismul, apetența pentru fantastic, înstrăinarea de realitate, dorința de a domina, răutatea, bunătatea care duce pana la sacrificiu, cochetăria, lașitatea si frica unor oameni pe care ii întâlnim in cabinet sau în viața de zi cu zi? 

În cartea de față, Alfred Adler ne oferă un răspuns: din sentimentul de inferioritate din copilărie se naște o intensa dorința de putere care ajunge in cele din urma sa fie limitata si sa se piardă sub presiunea cerințelor societarii și a semnalelor lansate de către sentimentul social. Astfel, întregul tablou al nevrozei si toate simptomele acesteia sunt influențate, ba chiar determinate, de un iluzoriu scop final care ar aduce creșterea stimei de sine.

Cititorul interesat de deslușirea nebuloasei stărilor nevrotice va descoperi ca, din perspectiva lui Adler, a vedea și a recunoaște un om înseamnă: a-l scoate din ghearele dorinței sale rănite, exagerate, dar irezistibile de a se asemăna divinității și a-l determina să tindă către sentimentul social, care reprezintă logica de neclintit a conviețuirii umane.

Sentimentul de a avea un punct slab îl stăpânește pe nevrotic intr-atât, încât devine excesiv de precaut, prevede toate consecințele posibile, se străduiește să audă dincolo de cuvinte si sa prevadă, devine meschin, nesătul și econom – și, astfel, își pierde naturalețea si calmul care sunt asigurate doar in condițiile sănătății și vigorii psihice. – A. Adler

Egoismul persoanelor nevrotice, invidia, zgârcenia, tendința lor de a devaloriza oamenii subiectele, provin din sentimentul de insecuritate si au rolul de a le apăra, de a le ghida, de a le stimula, de a le determina sa se supraaprecieze.

Asemănătoare sunt și indecizia și îndoiala nevroticului, care reprezintă cel mai bun mijloc de a evita luarea unor decizii. – A. Adler

Cuprins
Cuvânt înainte la prima ediţie
Cuvânt înainte la a doua ediţie
Cuvânt înainte la a treia ediţie
Cuvânt înainte la a patra ediţie


Partea teoretică
Introducere
I. Originea şi dezvoltarea sentimentului de inferioritate şi consecinţele acestuia
II. Compensarea psihică şi pregătirea acesteia
III. Ficţiunea întărită ca tendinţă de bază în cadrul nevrozei

Partea practică
I. Zgârcenia. — Neîncrederea. — Invidia. — Cruzimea. — Critica devalorizantă a nevroticului. — Apercepţia nevrotică. — Nevrozele la vârsta bătrâneţii. — Modificările de formă şi de intensitate ale ficţiunilor. — Jargonul organelor
II. Extinderea limitelor nevrotice prin asceză, iubire, pasiunea pentru călătorii, delincvenţă. — Simularea şi nevroza. — Sentimentul de inferioritate al sexului feminin. — Scopul idealului. — Îndoiala ca expresie a hermafroditismului psihic. — Masturbarea şi nevroza. — „Complexul incestului” ca simbol al dorinţei de dominare. — Natura delirului
III. Principiile nevrotice. — Compasiunea, cochetăria, narcisismul. — Hermafroditismul psihic. — Securizarea halucinatorie. — Virtutea, conştiinţa, pedanteria, fanatismul faţă de adevăr
IV. Tendinţa de devalorizare. — Sfidarea şi sălbăticia. — Relaţiile sexuale ale nevroticului ca metafore. — Castrarea simbolică. — Sentimentul de defavorizare. — Scenariul de viaţă al egalităţii între sexe. — Simularea şi nevroza. — Substitutul masculinităţii. — Nerăbdarea, nemulţumirea şi secretomania
V. Cruzimea. Conştiinţa. Perversiunea şi nevroza.
VI. A fi sus — a fi jos. — Alegerea profesiei. — Somnambulismul. — Gândirea antitetică. — Creşterea sentimentului de superioritate prin devalorizarea celorlalţi. — Gelozia. — Ajutorarea nevrotică. — Autoritatea. — Gândurile antitetice şi protestul viril. — Atitudinea ezitantă şi căsătoria. — Aspiraţia de a ajunge mai sus, ca simbol al vieţii. — Masturbarea compulsivă. — Setea nevrotică de cunoaştere

VII. Punctualitatea. — Dorinţa de a fi primul. — Homosexualitatea şi perversiunea, în calitate de simbol. — Sentimentul de ruşine şi exhibiţionismul. — Fidelitatea şi infidelitatea. — Gelozia. — Nevroza conflictuală
VIII. Frica de partener. — Idealul în nevroză. — Insomnia şi narcolepsia. — Comparaţia nevrotică dintre bărbaţi şi femei. — Forme ale fricii de femeie
IX. Autoreproşurile, autotortura, căinţa şi asceza. — Flagelarea. — Nevrozele la copii. — Suicidul şi ideile suicidare
X. Sentimentul de familie al nevroticului. — Sfidarea şi ascultarea. — Tăcerea şi volubilitatea. — Tendinţa de inversare. — Înlocuirea unei trăsături de caracter prin apărări, măsuri, profesie şi ideal

Încheiere
Operele citate ale autorului

Alfred Adler (1870–1937), medic şi psihoterapeut austriac, este fondatorul şcolii de psihologie individuală care se situează între psihanaliza lui Sigmund Freud şi logoterapia lui Viktor Frankl. Alături de Freud şi Jung, este considerat unul dintre cei mai importanţi psihoterapeuţi moderni, influenţa să extinzându-se asupra mai multor şcoli de psihoterapie: psihoterapia existenţială a lui Rolo May, logoterapia lui Victor Frankl, teoria umanistă a lui Abraham Maslow şi psihoterapia cognitiv-comportamentală a lui Albert Ellis. Autor prolific, Adler a publicat peste 300 de cărţi şi articole.

In limba romana au apărut la Editura Trei : Înțelegerea vieții, Practica si teoria psihologiei individuale, Cooperarea intre sexe. 

Toate drepturile asupra textelor, fotografiilor, distribuției și comercializării acestor titluri revin exclusiv editurilor și/sau celor ce au achizitionat drepturile de autor pentru România.