TITLU: Cunoașterea omului 
Autor(i): Alfred Adler
Traducere: Leonard Gavriliu
Editura: Științifică
Anul aparitiei: 1991
ISBN: 973-44-0017-7
„Cartea de față încearcă să prezinte celor mai largi cercuri de cititori bazele de nezdruncinat ale psihologiei individuale și valoarea acestora pentru cunoașterea omului, ca și însemnătatea pe care o au pe planul relațiilor interumane și al organizării propriei noastre vieți. Principala sarcină a acestei cărți constă în a ne face să înţelegem neajunsurile activității și creației noastre pe plan social, arătând cum decurg acestea de conduită eronată a individului; problema care se pune este că aceasta să-ți recunoască erorile și să obțină o mai bună integrare a sa în mediul social.
Fără îndoială, erorile sunt regretabile și dăunătoare în profesie și în domeniul cercetării științifice. În domeniul cunoașterii omului ele sunt de-a dreptul periculoase. Sper ca acei conștiincioși colaboratori care contribuie la progresul ştiinţei noastre vor ține seama câtuși de puțin de constatările și experiența prezentată aici, cum au făcut-o și în cazul lucrărilor mele anterioare”.
Dr. Alfred Adler
Alfred Adler (n. 7 februarie 1870 – d. 28 mai 1937) a fost un doctor și psiholog austriac, fondator al școlii de psihologie individuală; a doua școală vieneză de psihoterapie, în ordine cronologică (după psihanaliza lui Sigmund Freud și înainte de logoterapia lui Viktor Frankl).
Alfred Adler a fost întemeietorul școlii de psihologie individuală. S-a născut din părinți evrei, a absolvit Facultatea de Medicină de la Universitatea din Viena. În colaborare cu Sigmund Freud și un mic grup de colegi ai lui Freud, Adler s-a aflat printre cofondatorii mișcării psihanalitice, ca membru de bază al Societății Psihanalitice din Viena. A fost prima figură importantă care s-a desprins de psihanaliză pentru a forma o școală independentă de psihoterapie și teorie a personalității. Faptul a avut loc după ce Freud a declarat ideile lui Adler prea diferite, chiar contrare ideilor sale și a ajuns să dea un ultimatum tuturor membrilor Societății (pe care Freud o păstorea) să-l părăsească pe Adler sau să se supună excluderii, dezavuând astfel dreptul la disidență. Adler a fundamentat astfel o nouă metodă de intervenție psihoterapeutică, denumită ulterior psihoterapia adleriană.
În urma rupturii, punctul de vedere al lui Adler va ajunge să aibă o influență enormă, independentă asupra disciplinelor consilierii și psihoterapiei așa cum s-au dezvoltat acestea în secolul XX. Adler a înrâurit figuri însemnate din școlile de psihoterapie de mai târziu, precum Rollo May, Viktor Frankl, Abraham Maslow și Albert Ellis. Descoperirile sale au precedat și au fost uneori surprinzător de coerente cu intuițiile unor neo-freudieni ulteriori, de exemplu acelea reliefate în scrierile lui Karen Horney, Harry Stack Sullivan și Erich Fromm.
Adler a subliniat importanța egalității în prevenirea diferitelor forme de psihopatologie, și a susținut dezvoltarea interesului social, existent de la naștere, și a unor structuri familiale democratice ca etos ideal pentru creșterea copiilor. Cea mai faimoasă descoperire a lui este complexul de inferioritate, care ține de felul cum se percepe pe sine omul și are efecte negative asupra sănătății psihice, sau poate duce uneori, în chip paradoxal, la reversul său, la năzuința de a fi superior, cu consecințe la fel de nocive.
A reliefat dinamica puterii pornind de la voința de putere concepută de Nietzsche. Adler a argumentat în favoarea holismului, analizând individul mai degrabă din perspectiva întregului vieții psihice decât reducționist – reducționismul fiind pe atunci felul dominant de a vedea lucrurile. S-a numărat printre primii care au susținut psihologic feminismul, considerând că dinamica puterii între bărbați și femei este crucială pentru înțelegerea psihologiei omului. Adler este considerat, alături de Freud și Jung, unul dintre cei trei fondatori ai psihologiei abisale, care pune accentul pe inconștient și pe dinamica psihică.
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Adler
- Toate drepturile asupra textelor, fotografiilor, distribuției și comercializării acestor titluri revin exclusiv editurilor și/sau celor ce au achizitionat drepturile de autor pentru România .