*Textul nu apartine proprietarului acestui site. Drepturile de autor apartin autorilor și/sau Editurii TREI, în a cărei antologie de lucrări științifice a apărut acest text cu ocazia celui de al XVII –lea Congres European de Psihoterapie, ce a avut loc la București, în 1-4 iulie 2010.
O înţelegere adleriană a stilului de viaţă: Carl Gustav Jung (partea a II-a)
Vlad Mihai Grigorescu, M.A.
Ramona Octaviana Gheorghe, M.D.
Asociaţia pentru Psihologie şi Psihoterapie Adleriană din România – A.P.P.A.R.
Pentru cooperare
(AT 5),
Îmi vine încă o amintire: străini, agitaţie, incitare. Fata din casă vine înfigă şi exclamă. Pescarii au găsit un cadavru – căzut în cascadă – vor să-l pună în spălătorie!” Tata spune Da, da” Vreau să văd corpul mort de îndată. Mama mă ţine locului şi îmi interzice categoric să mă duc în grădină. După ce au plecat toţi bărbaţii, m-am furişat repede in grădină, la spălătorie. Dar uşa era încuiată. Am ocolit casa; în spate era o scurgere deschisă, înclinată, şi am văzut sânge şi apă prelingându-se afară. Mi s-a părut extraordinar de interesant. Atunci încă nu împlinisem patru ani.
(AT 6)
Încă o imagine: sunt agitat, am febră, nu pot dormi. Tata mă poartă în braţe prin cameră, cântând vechile lui cântece studenţeşti. Îmi amintesc in special unul, care îmi plăcea mult şi care mă liniştea întotdeauna, Alles schweige, jeder neige…” începea cam aşa. Până in ziua de azi îmi amintesc vocea tatălui meu, cântându-mi în liniştea nopţii
(AT 7)
Din perioada despărţirii părinţilor am încă o imagine amintire: o fată tânără, foarte frumoasă şi fermecătoare, cu ochi albaştri şi pir blond mă duce, într-o zi albastră de toamnă, pe sub arţari şi castani aurii, de-a lungul Rinului pe sub cascadă, în apropierea castelului Worth. Soarele străluceşte prin frunziş, şi pe jos sunt frunze galbene.
(AT 8)
Într-o zi călduroasă de vară stăteam singur, ca de obicei, pe drumul din faţa casei, jucându-mă în nisip. Drumul trecea de casă şi urca pe un deal, apoi dispărea in pădurea din vârful dealului Astfel că de la casă puteai si vezi o bucată de drum. Uitându-mă in sus, am văzut o siluetă cu o pălărie largă, ciudată şi o haină lungă neagră, care ieşea din pădure. Arăta a bărbat îmbrăcat în haine de femeie. Încet silueta s-a apropiat şi am putut vedea ci era într-adevăr un bărbat îmbrăcat într-un fel de robă neagră, care-i ajungea până la pământ. La vederea lui am fost copleşit de frică, care a ajuns repede o teroare de moarte, când realizarea înfricoşătoare mi-a străbătut mintea: Este un iezuit”… (Cu puţin înainte auzisem o conversaţie între tatăl meu şi un coleg care îl vizita […]. Mi-am imaginatei Iezuiţii”înseamnă ceva foarte periculos chiar şi pentru tatăl meu […])
Bărbatul care cobora pe drum trebuie si fi fost deghizat, m-am gândit, de aceea purta haine de femeie. Probabil avea intenţii rele. Terifiat, am tulit-o in casă, am alergat pe scări şi m-am ascuns în cel mai întunecos colţ al podului Nu ştiu cât am rămas acolo, poate a fost destul timp, pentru că atunci câni am cutezat să cobor la primul etaj şi mi-am vârât capul pe fereastră, in depărtare nu mai era nici urmă de figura aceea neagră. Multe zile de atunci o frică de iad îmi prindea picioarele şi mă ţinea în casă. Şi chiar şi atunci când am început să mă joc din nou în drum dealul era încă un obiect pe care îl priveam cu vigilenţă […]
Visul din copilărie:
„Vicariatul era chiar aproape de castelul Laufen, pe o pajişte, în spatele fermei.
În vise eram pe pajişte. Dintr-odată descopăr o groapă pătrată, întunecoasă, delimitată ca o piatră. Nu o văzusem până atunci. Alerg curios si cobor în ea. O scară de piatră ducea in jos.
Cobor, ezitând şi cu frică. La capătul scării e o uşă arcuită. Are o perdea grea, ca de brocart şi pare somptuoasă. Curios să văd ce se ascunde după ea, o dau la o parte. Am văzut atunci o cameră pătrată de treizeci de picioare plină de lumină. Tavanul era arcuit şi cu piatră cioplită, somptuos. Podeaua era pavată şi un covor roşu mergea de la intrare către o platformă. Pe această platformă era un tron de aur. Nu sunt sigur, dar poate pe tron era o pernă roşie. Era un tron magnific, un tron de rege, ca în poveşti. Ceva stătea pe tron. Am crezut la început că era un trunchi de copac de 12-15picioare înălţime şi 1– 2 picioare lăţime. Era un lucru uriaş, aproape ajungea la tavan. Dar avea o compoziţie ciudată: era din carne şi piele, cu ceva ca un cap deasupra, dar fără faţă şi păr. Deasupra capului era un singur ochi, care se uita necontenit în sus.
Era destulă lumină în cameră, chiar daci nu erau ferestre sau alti sursă de lumini. Deasupra capului, oricum, era o aură de lumină. Lucrul acela nu se mişca deloc, dar aveam senzaţia că, în orice moment, se va prăbuşi de pe tron şi se va târî spre mine. Eram paralizat de teroare. În acel moment am auzit de afară şi de deasupra mea vocea mamei. Striga << Da, uită-te la el. Este cel ce mănâncă oamenii >>. Asta mi-a accentuat teroarea şi mai mult şi m-am trezit transpirat şi înspăimântat de moarte.
Multe nopţi, de atunci, eram înspăimântat să adorm ca să nu am un vis asemănător.” (pp. 6-13)
3. Discutarea stilului de viaţă al lui Carl Jung, din datele din copilărie de mai sus
Sumarele următoare (pentru constelaţia familiei şi amintirile timpurii) sunt scrise ca şi cum ar arăta convingerile stilului de viaţă, la timpul prezent. Acestea sunt doar ipoteze. Ambele sumare ar evidenția aceleași convingeri și scopuri. Visul, fiind parte din copilărie, este privit precum o amintire timpurie. Fiecare autor, ca un practician adlerian format în tradiția Școlii Nord Americane, ca compus sumare ale stilului de viață doar din datele listate. Nu s-au consultat în timpul elaborării fiecărei versiuni.
Notă: pentru un sumar corect este necesară o pregătire și experieță în domeniu. Ghiduri valoroase pot fi găsite in Shulman and Mosak (1988), Powers and Griffith (1987), Mosak and DiPietro (2006).
3.1. Sumarul constelaţiei familiei
Vlad Grigorescu:
Într-un mediu divers, complex social, vechile tradiţii merg alături de diferite culturi şi religii, totul într-un minunat decor natural, în mijlocul Europei. Acesta este mucegaiul vieţii în acest mediu. Înaintaşii lui Jung, în special bărbaţii, aveau ocupaţii religioase, oculte şi ştiinţifice. Au achiziţionat rezultate semnificative sociale, atât în organizaţii oficiale, cât şi neoficiale. Viaţa şi moartea viaţa de după sunt toate acolo, în interacţiune. Femeile pot suferi de atingeri nervoase, pentru care pot temporar ieşi din scenă
Căsătoriile sunt bine înfăptuite, uneori apar mulţi copii, femeile pot muri (ieşi astfel permanent). Dar viaţa merge mai departe Relaţiile de cuplu pot merge dificil.
La intrarea în adolescenţă, întrebarea rămasă fără răspuns este: „Cum pot cuprinde totul şi ajunge la adevăr?”
Ramona Gheorghe:
Jung este al doilea născut în familia sa, locuind într-un mediu interesant social, cu amestecuri de viziuni culturale şi religioase.
Linia ghid masculină este dată de tată şi bunic, bărbaţi interesanţi, cu implicări sociale şi religioase. Este de notat cum bărbaţii acestei familii au implicări religioase, atât în cultul evreiesc cat și protestant, dar şi în ocultism.
Linia ghid feminină este dată de mamă, o persoană instabilă, care crede în supranatural.
Căsătoria poate aduce în familie mulţi copii, dar cuplurile se pot şi separa.
La intrarea în viaţa adultă, întrebarea care cere răspuns este: „Cum pot deveni conştient?”
Sumarul Amintirilor timpurii
Pentru că amintirile pot fi date în relaţie cu evenimentele din viaţa curentă a persoanei, sumarul este scris la timpul prezent, persoana întâi.
Vlad Grigorescu:
Înconjurat de minunăţia naturii, îmbăiat de starea de bine, o venerez. Nu ratez nimic, sunt uluit, cu toate simţirile prezent, la ce fac şi ce descopăr
O femeie îmi arată locuri măreţe la distanţă, unde alţi, mai capabili ca mine, au acces. Să ajung acolo devine visul meu.
Tot o femeie mă duce în alt loc minunat. Acolo descopăr fascinat frumuseţea vieţii.
In mişcarea vieţii şi a oamenilor unii mor. Vreau să văd asta Scap de restricţii şi trag o privire.
Când sunt bolnav, un bărbat are grijă de mine. Este confortant. Şi apoi viaţa e bună din nou: o femeie încântătoare mă conduce printre frumuseţea Naturii.
Când sunt singur, afară, cu treaba mea, un străin (religios) vine spre mine. Mă sperii şi fug în ascunzişul meu. Nu se întâmplă nimic. Rămân însă alert, pentru pericole ca acesta.
Sumarul visului: Descopăr o deschidere spre adevăruri adânci şi, evitând şi cu frică, urmez calea. In mod misterios, lucruri vechi şi importante mi se arată. Sunt fascinat, uluit de tot ce descopăr. Iau totul. Este tărâmul cel mai important, glorios şi totuşi necunoscut. Esenţa de jos mă târăşte. Sunt paralizat de frică.
Ramona Gheorghe:
Lumea este un loc plin de inimaginabilă bunăstare. Stau deasupra şi observ cu calm întreaga frumuseţe.
Lumea este plină de lucruri de descoperit. Vreau să le ating.
Femeile pot fi acelea care să ofere descoperirea lucrurilor interesante. Decid să observ situaţi de acestea din viaţă.
Femeile pot media senzaţii legate de lucruri noi, minunate, pe care vreau să le păstrez
Lumea poate fi neprevăzută şi moartea poate apărea pe neaşteptate. Oamenii devin agitaţi, neliniştiţi în faţa acestui necunoscut. Sunt curioasă şi decid să observ noua situaţie, să stau pe aproape.
Când sunt bolnavă, sunt neputincioasă şi sufăr, alţii mă poartă pe braţe. Bărbaţii mă pot ajuta şi mă las pe mâna lor.
Femeile te pot conduce către locuri pline de culoare. Decid să urmez calea indicată.
Bărbaţii se pot deghiza şi pot fi înspăimântători sau avea scopuri ascunse. In faţa străinilor simt frică şi decid să mă ascund In situaţii confuze mă refugiez
Sumarul visului : Lumea poate dezvălui situaţii neaşteptate şi sunt curios să le explorez. Frica şi teroarea pot pune stăpânire pe mine chiar şi în locurile pline de lumină şi somptuoase. Femeile pot fi vocea care anunţă pericole. Pericolul poate lua chip preţios.
3.3. Sumarul convingerilor de bază
Din datele din copilărie, nucleul convingerilor de bază ale stilului de viaţă şi scopurile pot fi puse într-o propoziţie, ca un silogism. Aceste convingeri sunt despre sine, alţii, viaţă, în general. Scopul mişcării prin viaţă este imaginea ideală de sine a persoanei, spre care se străduieşte şi care îi oferă semnificaţie.
Vlad Grigorescu:
Sunt fascinat de tot, frumuseţea Naturii şi a Vieţii sau misterul Vieţii şi al Morţii.
Ramona Gheorghe:
Sine: Sunt curios să observ situaţi de noi şi să trec astfel obstacolele Sunt deschis către frumuseţea lumii.
Lumea şi ceilalţi: Lumea te poate surprinde Pot conta pe ceilalţi, femei şi bărbaţi, ei mă pot face curioasă.
Mişcare (modus operandi): In faţa noutăţii aleg să observ direct sau ascuns pentru a decide ce să fac.
Concluzia: De vreme ce viaţa şi oamenii te pot surprinde, decid să fiu un observator curios.
Bibliografie
Adler, A. (2002a): The Collected Clinical Works of Alfred Adler. Vol. 1. The Neurotic Character. WA, Bellingham: The Classical Adlerian Translation Project, Alfred Adler Institute of Northwestern Washington.
Adler. A. (2002b): The Collected Clinical Works of Alfred Adler. Vol. 2. WA, Bellingham: The Classical Adlerian Translation Project, Alfred Adler Institute of Northwestern Washington.
Deacon, Terrence W. (1997): TheSymbolicSpecies. NY: W. W.
Norton & Company, Inc. Dreilcurs, Rudolf R (1989): Furukmmals of Adlerian psychology.
Chicago: Adler School of Professional Psychology. Jung, Carl G. (1989): Memories, dreams, refections. NY: Vintage Books [Orig. 1961].
Gold, Leo (1978): Life Style and Dreams, In: L. Baruth & D.Eckstein (Eds.): Life Style : Theory and research Dubuque, IA: Kendall/Hunt, P. 24-30.
Manaster, Guy & Corsini, Raymon 1982: Individual psychology Theory and practice Itasca, IL: F.E. Peacock
Mosak, Harold H., & Maniacci, Michael P. (1999): A primer of Adlerian psychology. Philadephia: Brumeerr / Mazel
Powers, Robert L. & Griffith, Jane (1987): Understanding Life style:The psycho-clarity© process, Chicago: Americans Institute of Adlerian Studies
Shulman, Bernard H. & Mosak, Harold H. (1988): Manual of life assement. Muncie, IN Accelerated Development.
Smuts, Jan C. (1996): Holism and Evolution NY: The Gestalt Journal Press [Orig. 1926]
*Textul nu apartine proprietarului acestui site. Drepturile de autor apartin autorilor și/sau Editurii TREI, în a cărei antologie de lucrări științifice a apărut acest text cu ocazia celui de al XVII –lea Congres European de Psihoterapie, ce a avut loc la București, în 1-4 iulie 2010.